Art theory texts – About painting and film (RO)

În ceea ce privește pictura secolului al XIX-lea, ea este marcată de o succesiune rapidă de curente și de stiluri personale. În cadrul reprezentării își fac din ce în ce mai mult simțită prezența două tendințe. Una care tinde către expresionism (Goya, Van Gogh) și una care se îndreaptă spre abstract și geometrizat (Cézanne). Ambele tendințe promovează autoritatea vizuală a elementelor de limbaj plastic în detrimentul presupusei mize artistice mimetice, naturaliste. Planul bidimensional al pânzei și elementele plastice capătă autonomie. Reprezentarea se îndepărtează de iluzia tridimensionalității.Sub aspect tematic, artiștii se îndreaptă din ce în ce mai mult către subiectele provenite direct din cadrul social. Consider că aceste tranformări se datorează într-o oarecare măsură apariției și dezvoltării noilor tehnologii de reproducere a imaginii : fotografia și filmul. Paradigma modernă este caracterizată de un interes pentru dezvoltarea cunoașterii în termenii raționalului. Aceasta are drept urmare o dezvoltare  tehnologică cu un puternic impact social care satisfăcea ideea modernă de progres. Toate tehnologiile se răsfrâng asupra societății, și afectează societățile și culturile din jurul lor. Dintre numeroasele invenții și descoperiri științifice fotografia și cinematograful au avut un impact direct asupra imaginii de tip artistic. Principiul camerei obscure, ca principiu aflat în strânsă legătură cu aparatul vizual a fost folosit în cadrul practicii artistice încă din Renaștere. În momentul apariției fotografiei, acest principiu capătă „autonomie tehnologică” care îl transformă într-un mediu de expresie, alternativ picturii. Folosind diverse mijloace și metode (andreaua și firul cu plumb, grila lui Dürer, camera obscură, etc.) artiștii au încercat de-a lungul timpului să înregistreze până în cel mai mic detaliu realitatea înconjurătoare. Impactul apariției fotografiei cred ca este unul demn de analizat, fiindcă ea satisface în mod evident această nevoie. Apariția ei inseamnă mai multe lucruri din perspectiva artei. În primul rând ea determină rezolvarea problemelor tehnice ce țin de reprezentarea naturalistă. În al doilea rând ea vizează abandonarea mizei mimetice și deschiderea unei direcții de cercetare artistică în care miza culturală reușește să diminueze și apoi să anuleze reprezentarea naturalistă. În ultimul rând apariția fotografiei presupune deschiderea către o direcție de investigare tehnologică în legătură cu tehnicile artistice ce are ca rezultat important apariția filmului. Încă din perioada preistorică, omul a încercat sa reprezinte mișcarea. Filmul are ca ofertă expresivă principală tocmai posibilitatea de a reprezenta în mod concret mișcarea. Cinematograful, la momentul apariției sale, reușește să șocheze și să impresioneze publicul care percepe proiecția filmului ca fiind un lucru foarte apropiat de percepția reală a mișcării. Filmul, deși apare la început mai mult ca o formă de experiment legată de fotografie, influențează în mod decisiv atât mediul artei cât și viața socială. Atât filmul artistic cât și arta video din ziua de astăzi propun un tip diferit de narațiune bazată pe succesiune de imagini. Această succesiune de imagini apare ca o extensie a posibilităților aparatului de fotografiat, cadrul de film respectând aceleași reguli vizuale la fel ca pictura sau fotografia. […]

      Încercările de reprezentare a mișcării sunt la fel de vechi ca picturile din peșteri. Înainte de anul 1895, când Louis Lumière epata publicul reunit în Salonul indian de la Grand Cafe, cu o suită de filme scurte în care reproducea aspecte din viața de zi cu zi, apariția cinematografului fusese deja marcată printr-o suita de invenții tehnice (roata lui Faraday, taumatropul lui Fitton, zootropul lui Horner, lanterna magică, filmul și fonograful lui Edison, primele fotografii animate, etc. ) -invenții ce aveau sa progreseze din etapă în etapă, până când tehnica începe să fie dublată de imperioasa cerință a unei expresii artistice. Istoria filmului este rezultatul căutărilor mai multor indivizi. Fiecare inventator a adăugat ceva la progresul altor cercetători, culminând cu dezvoltarea întregii arte și industrii. În timp ce Thomas Edison este deseori considerat inventatorul primei camere de filmat în 1891 cu al sau kinetoscop, ideile sale sunt rezultatul mai multor teorii ce urmăresc construirea unui dispozitiv asemănător camerei de filmat care a reușit sa înregistreze mișcarea încă de la începutul secolului al XVII-lea. Originea acestei mașinării este lanterna magică, o variantă timpurie de diaproiector care permitea imaginilor sa treacă printr-o lentilă cu ajutorul luminii. Există o disputa în ceea ce privește inventatorul lanternei magice. Unele surse trimit către Charles Hugyens, la sfârșitul anilor 1650. Lanterna magică a fost folosită îndeosebi pentru divertisment. Cu toate acestea, a durat mult timp până când aceste proiecții rudimentare să permită simularea mișcării. În 1832, două secole după inventarea lanternei magice, Simon Ritter von Stampfer din Viena creează stroboscopul. În 1835, Franz von Uchatius, un alt vienez, folosește o lanterna magică pentru a proiecta imaginile stroboscopului pe un perete, invenția numindu-se proiector phenakisticop. Inventatorul american Coleman Sellers creează în anul 1861 kinematoscopul, un aparat ce permite vizualizarea mai multor fotografii montate pe o roată. Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, ideea imaginii în mișcare rămâne legată de folosirea fotografiilor proiectate în viteză. Conceptul creării acțiunii vizualizate în direct nu a apărut decât în anul 1872, când fotograful britanic E. Muybridge a fost angajat sa probeze dacă toate picioarele calului părăsesc pământul în timpul galopului. După câteva încercări, și după ce expunerea de scurtă durată a devenit posibilă, Muybridge vine pană la urma cu ideea punerii a 24 de aparate foto de-a lungul terenului de alergare, fiecare dispozitiv declanșându-se odată ce calul trecea. Muybridge a continuat să-și perfecționeze tehnica, montând fotografiile într-un phenakisticope și proiectându-le cu ajutorul lanternei magice. În anul 1879, fotograful a făcut un tur al Europei pentru a-și prezenta noua sa invenție: zoopraxiscopul. În 1882, Etienne Jules Marey a devenit primul inventator care a patentat un aparat ce putea înregistra 12 fotografii într-o singura secunda. Cronofotografiile lui Marey au arătat că a devenit posibilă obținerea unor reprezentări mult mai fluide a mișcării. Fenomenul cinematografic se realizează pe baza analizei şi sintezei mişcării. Acest fenomen al perceperii mișcării se datorează unor factori fiziologici şi a unor factori psihologici, care se petrec în ochi. Dacă privind un obiect luminos imaginea lui se formează pe reţină ochiului că apoi prin nervul optic senzaţia perceperii vizuale a obiectului se transmite la creier. În momentul când obiectul dispare brusc senzaţia perceperii nu dispare concomitent. Acest fenomen de ştergere progresivă se numeşte memorie retiniană. Această are o durată variabilă dependentă de intensitatea excitaţiei luminoase, de compoziţia spectrală a luminii, de durata în timp a excitaţiei luminoase. Cele expuse mai sus sunt factorii fiziologici privind analiză şi sinteză mişcării. Factori psihologici sunt memoria asociativă şi persistenţa retiniană. Astfel ochiul observă în jurul lui o serie de imagini transmise creierului care le păstrează; fenomenul este definit că memorie asociativă şi este factorul psihologic care leagă între ele diferite imagini completând lipsurile dintre ele. Aici intervine şi factorul numit persistenţa retiniană care îndulceşte trecerile de la o faza la altă şi care ajută să mai persiste vechea imagine în creier peste care impune nouă imagine. Datorită acestor factori psihofiziologici putem viziona un film. Filmul este o serie de fotograme succesive a unor mişcări. În aparatul de proiecţie cinematografică, redarea fotogramelor se face în aşa fel încât fiecare va stă în faţă ferestrei de proiecţie un anumit timp, după care se va face proiecţia următoare. Această sucesiune care se face într -un tempo sacadat (cadenţat) este percepută de ochiul uman că o mişcare naturală. Dacă nu ar există această persistenţa retiniană, după unii remanență retiniană, de fapt un defect al ochiului, nu ar fi putut să apară cinematograful. […]

Impresionismul, ca mișcare artistică apărută în perioada cristalizării fotografiei ca mediu „artistic” de reprezentare a naturalului, marchează înainte de toate trecerea către arta modernă, ceea ce înseamnă, de fapt, trecerea către un nou statut al artistului și operei de artă. Un grup de tineri artiști francezi, dorind sa elimine toate limitele mimetismului impus de manifestările artistice tradiționale, au încercat sa adopte un nou stil de de pictura, caracterizat prin compoziție libera, abordarea unor subiecte și teme simple, din viata de zi cu zi, surprinderea elementelor în mișcare, dar mai ales a experientelor individuale. Curentul impresionist poate fi văzut in parte ca o mișcare care înțelege că odată cu nașterea fotografiei, pictura trebuie să-și găsească un nou drum. Acest drum însemna de fapt interpreatrea (ca miză) plastică a realului. Aceasta presupune faptul că armonia nu mai este legată de natura ci ajungesă constituie un produs cultural construit de către oameni cu ajutorul rațiunii, într-un context în care cuceririle științifice din zona unor discipline cum sunt fizica sau chimia, sunt folosite în artă. Inițial, prezenta fotografiei părea a submina abilitatea pictorilor de a reda natura și de a oglindi realitatea. Atât pictura portretistica cat și cea peisagistica se dovedeau a fi cumva deficiente și lipsite de adevăr, pe când fotografia producea imagini într-un mod mult mai eficient și fidel. Fotografia i-a inspirat pe artiști ca caute si alte mijloace de exprimare artistică. Decât să concureze cu fotografia în emularea realității, artiștii s-au concentrat asupra dezvoltării unei noi forme de artă, care sa exprime percepția lor personala asupra naturii. În același timp o parte din normele de reprezentare a picturii sunt preluate de fotografie. În acest sens ordonările retinale ale elementelor naturale(personaje, obiecte, peisaj, etc.) respectă regulile compoziționale cum sunt :raporturile armonice, distribuirea controlată a contrastului închis-deschis, etc.. Într-o inerție firească, cinemtografia funcționează însușindu-și aceeași logică profesională. În plus ea se dovedește un mediu de expresie mult mai potrivit decât pictura pentru partea narativă a unui demers artistic. Așa, cum demonstrează Virginia Spate, imaginea cinematografică a fost influențată de subiectele picturii. Dacă ar fi să ne gândim la tablourile lui Monet cu Gara Saint-Lazare, nu putem să nu observam dinamica atmosferei dată de aburii locomotivelor. Este poate maximul de dinamicitate și mișcare care îl poate capătă o imagine statica. Putem compara aceste opere cu filmul fraților Lumière L’arrivée d’un train en gare à la Ciotat (Sosirea unui tren în gara La Ciotat) care apare ca un ecou târziu al subiectului lui Monet. Mai putem compara și tablourile lui Monet din jurul anului 1881 în care încearcă sa găsească forma picturala pentru a descrie valurile oceanului care se sparg la mal. Același demers îl fac și frații Lumière, de data aceasta folosind aparatul de 84filmat. Nu în ultimul rând, trebuie amintit faptul ca prima proiecție publica a fraților Lumière a avut loc pe Boulevard des Capucines. Nu putem sa nu ne gândim iarăși la tabloul lui Monet care înfățișează mișcarea mulțimii de pe acest bulevard cu 22 de ani înainte. Datorită faptului ca ea este un mediu de exprimare transdisciplinar (adună mai multe forme de limbaj: inițial text-poveste și imagine; mai târziu text, imagine și sunet), ea satisface discursivizarea artei din perspectiva proiectului modern care presupunea acest lucru. Odată cu modernitatea arta dobândește o miză ilustrativă foarte importantă. Combinația dintre „text” și imagine, pe care o presupune cinematografia – chiar și în cazul în care narațiunea este susținută doar vizual prin succesiunea unor imagini (filmul mut) – crește veridicitatea operei cinematografice. […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CAPTCHA ImageChange Image